ACHERMAN

ACHERMAN*, reşedinţa jud. cu acelaşi nume. Acherman sau Akkermen, în limba turcă înseamnă Piatra-Albă. Oraşul este construit pe malul drept al râului Nistru, acolo unde acest râu formează liman. Malul e pietros, acoperit cu nisip. Este aşezată la 46°12' lat. N. şi 0°30' long. E. după meridianul de la Pulcov. De la Acherman până la Chişinău, reşedinţa Basarabiei, sunt 168 verste; până la Odesa, prin Ovi-diopol, sunt 40 verste. Acest din urmă oraş, aşezat pe malul stâng al Limanului, se află în faţa Acher-manului. Comunicaţia între ambele oraşe se face zilnic cu ajutorul vaporaşelor. Tot pe malul drept unde este construit Achermanul se înalţă vechile ruine ale fortăreţei lui Ştefan cel Mare şi castelul genovez**. De la mal, unde e aşezat oraşul propriu zis spre E. şi V. se află întinsele mahalale, care sunt numite de ruşi "posadî", deoarece fiecare din aceste mahalale posedă primăria sa proprie şi formează, prin urmare, o unitate administrativă prin sine stătătoare. Mahalalele se numesc: Păpuşoi şi Turla sau Turlachi (turcii numeau râul Nistru - Turla). La rândul său, Turlachi se împarte în două sate, numite Ciair (în limba tătară: grădini de zarzavat) şi Bâcoază. Dincolo de aceste mahalale întinse se află vestitele vii ale Acherma-nului, iar la o depărtare ca de 5 verste colonia Şaba, cu cătunele Achimbet şi Mica-Catargi, pe care ruşii o numesc Malaia Catargi. Acherman e un oraş foarte vechi. Cu 4-5 secole înaintea lui Chr. coloniştii greci din Mileta, care au întemeiat Olvia şi alte colonii pe ţărmurile Mării Negre, au avut pe ţărmurile râului Nistru o factorie numită Niconion. După Ammian Marcellin, cu 6 secole înaintea lui Chr., la gura Nistrului a existat o colonie feniciană cu numele de Ofiuza, locuită de un popor, navrii, care au părăsit aceste locuri din cauza marelui număr de şerpi. Pe timpul lui Erodot, în locul Ofiuzei a existat deja Tiras, locuit de către tiriţi. Toate aceste neamuri din lumea antică astăzi de obicei se leagă cu actualul Acherman, deşi este greu a docu-menta, unde anume, pe ce loc au existat toate aceste oraşe. Limanul Nistrului, din cauza nisipurilor, ce se aduc la gurile apelor, şi-a schimbat, fireşte, de mai multe ori configuraţia ţărmurilor sale; dacă există încă rămăşiţe neperitoare ale acestor antice cetăţi, apoi desigur că ele zac acoperite sub straturile groase de nisip sau pe malul drept sau pe cel stâng al râului Nistru. In secolul al III-lea după Chr. împăratul Aurelian a transportat legioanele romane dincolo de Dunăre, în Moezia. Orice urmă a coloniilor romane din Basa-rabia a dispărut sub năvala lui Atila. După huni, în-tregul litoral dintre Dunăre şi Nistru, adică tocmai Bugeacul cu malul Mării Negre, a fost ocupat de anzi, popor slav, şi Achermanul a devenit "Belîi gorod", adică "oraşul alb". Sub acest nume deja demult sudul Basarabiei era cunoscut; acest nume s-a păstrat în legendele istorice ale cazacilor sub numele de ţara "Belgorodskaia". Pe timpul cruciadelor (1099-1204), veneţienii, punând mâna pe comerţul Mării Negre, deveniră stă-pâni şi asupra Achermanului. în atlasul catalan din 1375 figurează Mauro-Castro lângă râul Turla. "Pe-riplus octuplus" publicat în 1836, pe baza a opt por-tulane din biblioteca imperială din Viena, poartă, de la 1318 [denumirile]: Mavrocastro (la 1367), Mon-castro (la 1408). Apoi toate aceste nume pe încetul se transformă din secolul XVI-lea în Moncastro. Obiectul principal al comerţului genovezilor a fost aici grâul, care venea în Acherman pe calea Nistrului şi se transporta apoi în Arhipelag (vezi N. Iorga, Studii istorice asupra Chiliei şi Cetăţii Albe). Pe acele timpuri, însă, limanul Nistrului era un golf al Mării Negre, de care prin nimic n-a fost despărţit, şi în acest golf deschis se revărsau râuleţele Osiac, Ofiuza şi alte care astăzi au dispărut. încetul cu încetul s-au acumulat nisipuri care au transformat în fine golful într-un lac. Cu căderea coloniilor genoveze din Crimeea, Mon-castro îşi păstră un timp oarecare importanţa sa co-mercială. Când Haider-Chirei s-a supus cu toţi tătarii din Taurida sultanului Mahomet al II-lea, acesta a transportat 40 mii de italieni din Crimeea în Constan-tina; unul din aceste transporturi a fost capturat de către Simon Fornario şi adăpostit la Moncastro. Ştefan cel Mare, stăpân deja al Cetăţii Albe, a primit pe genovezi. Turcii, care urmăreau pe genovezi, fu-găriţi din Crimeea spre Basarabia, au năvălit în fine şi asupra Moncastrului şi l-au luat de mai multe ori. în a doua jumătate a secolului XV, Ştefan cel Mare era stăpân deplin asupra întregii Basarabii; pe porţile Cetăţii Albe era blazonul gloriosului Domn al Mol-dovei. Acest blazon, săpat în piatră cioplită, se află şi astăzi păstrat în Muzeul din Odesa. După luarea Cetăţii Albe de către turci, genovezii fugiră în susul Nistrului şi se adăpostiră în cetatea Soroca, unde vechile inscripţii latine mult timp păs-trară urmele acestor timpuri groaznice. La 1484, sultanul Baiazet ocupă Chilia şi Acher-man, dar numai pe la 1497 stăpânirea turcă s-a întărit acolo definitiv. La 1516 hatmanul Daşcovici al cazacilor asediase Achermanul, dar în zadar. La 1569, sultanul Suliman al II-lea a cedat împrejurimile Achermanului la 30 mii de tătari nogai, veniţi de pe malurile Volgei. Pe la finitul secolului XVI, Bogdan, domnul Moldovei, a năvălit asupra cetăţii Bender, dar fiind respins de către chanul Chazi-Chirei, a asediat Achermanul. în tratatul de pace dintre Polonia şi Turcia, de la 1607, este stipulat cum că nimeni, afară de comer-cianţi, n-are voie să treacă din Acherman în Polonia. Documente în limba polonă, culese de d. Gr. Toci-lescu în arhivele din Petersburg, de la 1628, 1629, 1630,1631, 1643, înregistrează plângerile polonilor în contra tătarilor, care jefuiesc în Podolia şi Ucraina. La 1700, turcii au transportat din Cameniţa la Acherman şi Bender 142 tunuri uşoare şi 122 tunuri de tuci. Pentru întâia oară ruşii au ocupat cetatea Achermanului la 1770, în ziua de 25 sept. însă, după pacea de la Cuciuc Cainardji, cetatea a fost din nou transmisă turcilor. A doua oară ruşii au luat oraşul la 1789, a treia oară la 1806, când au ocupat cetatea definitiv. De atunci fortăreaţa rusă din Ovidiopol a fost desfi-nţată, însă fortăreaţa din Acherman a existat, res-aurată de ruşi până pe la 1822. în zilele noastre, iceastă antică cetate nu mai exista decât ca ruină, ce iparţine Societ. de Istorie şi Arheol. din Odesa. Rui-îele vechii cetăţi a lui Ştefan cel Mare pe zi ce trece :e risipesc; turnurile, zidurile înalte, bastioanele, :onstruite solid, sunt singuraticii martori ai vechii ;lorii a neamului nostru. împrejurul zidurilor mai :xistă şanţul pavat cu piatră; lărgimea sa este de 7 tânjeni; înaintea şanţului spre câmp este construit ;lazisul. Edificiul principal al cetăţii este înconjurat le un zid înalt de piatră cioplită, în circumferinţă de proape 1 000 stânjeni; de-a lungul acestui zid se flă 26 turnuri, din care 12 sunt cu magazine încăpă-sare. Porţile sunt trei la număr, una spre câmp, având n pod peste şanţ, două spre liman, fără poduri. înă-ntrul fortăreţei - cetatea, construită de către geno-ezi, având patru turnuri şi cu un castel. Sub cetate unt subterane. înăuntrul fortăreţei mai există ruina nei geamii. întreaga fortăreaţă are înfăţişarea poso-îorâtă, maiestoasă, tăcută şi părăsită. Apele lima-ului o scaldă din două părţi. De pe înălţimea fortă-:ţei priveliştea este încântătoare. La picioarele-i se Dat valurile bătrânului Tiras; la N. şi N.-E., malurile manului sunt acoperite cu trestie. Malul V., care e o depărtare ca de 10 verste, e cu totul pustiu; în ;părtare se văd pe acest mal câteva case ale oraşului vidiopol. La S., la picioarele fortăreţei, e oraşul cherman; dincolo de oraş, vii şi grădini fructifere, r mai departe, pe malul chiar al limanului, colonia veţienilor Şaba. La V. sunt mahalalele Popuşoi şi irlachi, apoi iar vii, mori şi, dincolo de mori, stepele mărginite, cu aspectul lor monoton şi sălbatec. Locurile pe unde se află azi mahalalele oraşului tădată făceau parte din "raiaua" Achermanului. Pe cui unde azi sunt Turlachi, principele Lituaniei itolt, la 1421, a zidit fortăreaţa Maiachi. Denumi-a mahalalei Popuşoi datează din timpul plecării tă-"ilor, în locul cărora s-au aşezat moldovenii şi au mănat porumb. Colonia Şaba s-a întemeiat la 1824, către colonişti elveţieni. La Turlachi, în anul 1900, jte arheologi din Odesa au dezvelit o movilă mare, care s-au găsit 15 livre de monede romane şi geno-ze; aceste monede se păstrează astăzi la Muzeul î Odesa.

Alte date:

Data publicarii: 2013-02-01
Vizualizari: 2951

Forum/Comentarii:

Nu exista

Comentează:

Nume:*
Telefon:
Email:*
Web Site:
Comentariu:*
Validare:*

Note:

1. Cimpul marcat cu * este obligator.
2. Comentariul va fi publicat dupa ce va fi verificat de operator!