CHIŢCANI, mănăstire, în jud. Bender, la 10 verste de oraşul Bender, puţin mai jos de locul unde râuleţul Botna-şi revarsă apele în Nistru. La gura Bornei se formează o vastă mlaştină lângă satul Chiţcani. Mă-năstirea este aşezată pe un loc înalt în apropierea ma-lului Nistrului, care este peste tot acoperit de o pădure frumoasă, prin care trece drumul spre mănăstire, când cineva vine dinspre Bender. în dosul mănăstirii, spre V., sunt câmpii cu fâneţe, iar la S., tot câmpie. Mănăstirea Chiţcani se mai numeşte şi Noul-Neamţ. Este întemeiată pe la 1864, de către călugări rusofili din Mănăstirea Neamţu, cari au părăsit Mol-dova, nemulţumiţi de secularizarea averilor mănăs-tireşti sub Cuza-Vodă. Aceşti călugări, împreună cu ieromonahul Theofan Hristi şi cu ieromonahul An-dronic, au sustras din Mănăstirea Neamţului mare cantitate de hrisoave şi cărţi vechi şi s-au aşezat la Chiţcani, moşia mănăstirii Neamţ, solicitând de la împăratul Rusiei, ca toată averea mănăstirii Neamţu din Basarabia (peste 12.000 desetine, din cari 10.000 la Chiţcani şi Copanca) să fie lăsată noului aşezământ. Rusia însă a secularizat, la rândul său, averea mănăstirilor.