CHIŞINEU*,yWe/, aşezat în centrul Basarabiei, având de hotare: la N., jud. Orhei, la E., linia Nistrului şi mai cu seamă hotarul jud. Bender; la N.-E. jud. Bălţi; la V. linia Prutului, care îl desparte, de la 1812, de patria mumă, România; iar la S. hotarul jud. Bender. Punctul cel mai nordic al judeţului se află la N.-E. de satul Bahmut, de pe anticlinatul dintre Bâc şi Ichel (paralela 47°20' lat.); punctul cel mai apusean este pe malul Prutului, la Moreni; punctul cel mai răsăritean este pe pîrîul Trostineţ, iar punctul cel mai sudic este la V. de satul Zloţi din valea SchinoasaJudeţul Chişinău este cel mai pitoresc din toată Basarabia, prezentând văi adânci, acoperite cu păduri, numeroase şi dese sate, înconjurate cu grădini şi vii.Punctul cel mai înalt din toată Basarabia, numit Piscul-Muntelui, se află la E. de lăcuşorul Custura în acest judeţ. Are o înălţime de 222,74 stânj. d'asupra n. m. De-a lungul acestui judeţ curg râurile: Ichel, Bâc, Lăpuşna, Bâcovăţul, Pojarna, Botna, Cohâlnic, Nârnova şi Bratuleanca. Prin pădurile acestui judeţ sunt ascunse mănăstirile româneşti, din cari mănăstirea Chiprieni** are o biserică zidită de marele domn al Moldovei Ştefan-cel-Mare. Sub dalele acestei biserici doarme somnul vecinie exarhul Gavril Badu-lescu***, atât de amărât la vreme de bătrâneţe prin deziluziile sale în privinţa tendinţelor şi aspiraţiuriilor Rusiei ortodoxe.Suprafaţa jud. Chişinău e de 3.085.8 verste pătrate sau 63.77 mile pătrate, din cari astăzi numai 56.667 desetine sunt cu păduri. Aceste păduri formează 193 corpuri, din cari nici unul nu mai aparţine statului.Mănăstirile închinate au aci 16.888 desetine păduri în 14 corpuri; răzeşii români au 4.880 desetine; obştele ţărăneşti 3.026 desetine în 27 corpuri; mănăstirile neînchinate posedă 432 desetine; pro-prietarii mari au 31.529 desetine în 128 corpuri.Astfel dar, jud. Chişinău alături cu jud. Orhei, este cel mai păduros din toate judeţele Basarabiei.Suprafaţa pământului cu semănături în anul 1901 a fost în jud. de 2.884 desetine cu secară de toamnă şi 4.205 cu grâu, la ţărani; iar la proprietarii mari 14.334 desetine cu secară şi 23.445 desetine cu grâu; cu grâu de primăvară la ţărani 3.560 desetine, iar la proprietari 17.683 desetine; cu porumb la ţărani 19.404 desetine, iar la proprietarii mari 48,864 desetine; cu orz la ţărani 3.025 desetine, la proprietari 12.050 desetine; cu ovăz la ţărani 549 desetine, la proprietari 4.725 desetine; cu cartofi la ţărani 478 desetine, la proprietari 10.36 desetine. Fâneţele au fost în judeţul întreg în anul 1901 peste 18.696 desetine, cari au dat 2.290.193 puzi.In acelaşi an au fost în jud. Chişinău următoarele vite şi animale domestice; cai 24.716; măgari 68; vite mari 63.623; bivoli 28; catâri 15; oi simple 125.213; oi de rasă 1.293; capre 1.764; porci 23.158.Arendarea unei desetine de pământ pe termen de trei ani a fost în jud. cu preţ de 13-16 ruble pe an; iar preţul muncii pe timpul culesului bucatelor a fost pentru o deseatină de grâu 5 ruble, a porumbului 4 ruble. Ziua de muncă la câmp pe timpul secerişului 70-55 copeici.Puncte principale pentru negoţul cu bucate în jud. sunt: Chişinău, satul Nemţeni, târguşorul Călăraşi. Exportul se face prin calea ferată la Bâcovăţ şi d'aci spre portul Odesa.Preţul vitelor de muncă în jud. sunt: calul 45-50 ruble, perechea de boi 102-200 ruble; o vacă cu lapte 45-80 ruble; oaia 5-4 ruble; porcul 15 ruble.Punctele principale de comerţ cu vite şi cai în judeţ sunt: Chişinău, târguşoarele Hânceşti şi Călăraşi; satele Nisporeni şi Nemţeni. Exportul se face spre Odesa şi Varşovia.Grădinăritul şi pomicultura sunt răspândite în judeţ, unde populaţiunea rurală se îndeletniceşte mult cu această ramură a gospodăriei agricole. împrejurul Chişinăului sunt 100 de bostănarii, iar în judeţ peste 1.291 de grădini de zarzavat, cari împreună ocupă o suprafaţă de 1.292,7 desetine. Grădini cu pomi fruc-tiferi în judeţ sunt 31.052, cari ocupă 25.138,9 dese-tine, având pe ele 906.073 pomi.Viile jud. posedă 28.211.500 buturugi de viţă.în judeţ există 691 stabilimente pentru uscarea fructelor şi 682 de instalaţiuni pentru facerea vinului, cari produc pe an 91.509 puzi de fructe uscate şi 4.049.367 vedre de vin.Cultivarea tutunului în judeţ abia se face pe ici-pe colea. Lângă Chişinău există trei plantaţiuni de tutun, iar în judeţ sunt 9 plantaţii pe o suprafaţă de 32 desetine, producând pe an 1400 de puduri tutun.Albinăritul în judeţ e în decădere; cu această bă-noasă îndeletnicire se ocupă răzeşii, preoţii şi foarte puţini proprietari mari.Lângă Chişinău sunt 5 prisăci cu 170 stupi, iar în judeţ 387, cu 9.384 stupi.în judeţ se află o moară de crupi, 49 cu aburi, 18 cu apă, 114 cu cai, 980 de vânt, două fabrici de spirt, 6 de vin şi rachiu; 2 fabrici de bere la Chişinău şi 4 de spirt şi rachiu în judeţ.în judeţ, fără oraşul Chişinău, se mai află următoa-rele uzine: 13 petrării; 8 uzine de alabastru şi var; 18 cărămidarii; 2 olarii; o fabrică de săpun; una de caş-caval, 4 de unt şi 2 de apă gazoasă, cari toate îm-preună abia produc suma de 171.194 ruble, între-buinţând 640 lucrători. Comerţul posedă în judeţ 546 prăvălii, cari fac daraveri pe an pentru o sumă de 1.040.300 ruble.Populaţiunea jud. se compune din 182.500 locui-tori (afară de Chişinău) de ambele sexe, din cari 1*67.000 români, 3.000 ruşi, bulgari şi ruteni, 10.000 ovrei, restul ţigani, armeni, greci etc.în anul 1901 s-au celebrat în judeţ 1.591 căsătorii. S-au născut 8.523 copii legitimi şi 182 nelegitimi. Au murit în acest interval 6.154, deci populaţiunea a crescut vegetal cu 2.551 suflete.în judeţul Chişinău sunt 98 scoale elementare bisericeşti, cu un personal didactic de 174 institutori şi institutoare; şi care au fost frecventate în cursul anului 1901 de 3046 elevi 589 eleve; 47 scoale primare ale ministerului de instrucţie cu un personal de 47 institutori, frecventate de peste 7000 de elevi şi eleve, în toate aceste şcoli se învaţă numai ruseşte. în unele din aceste şcoli se predă grădinăritul, în altele albinăritul, cericultura sau pomicultura.Jud. Chişinău este despărţit administrativ în 13 vo-ioşie, cari se compun din 159 sate şi un oraş.Administraţiunea bisericească desparte judeţul în patru ocoale, cari administrează în totul 105 biserici, afară de cele din oraşul Chişinău.
* Corect: Chişinău.
** Azi: Căpriana.
*** Corect: Gavriil Bănulescu-Bodoni.