CĂUŞANI-NOI*, tărguşor, înjud. Bender, aşezat pe malul stâng al râului Botna, din valea Botnei. Două şosele leagă târgul cu Bender şi Acherman. Este centrul volostei cu acelaşi nume. Poziţiunea geografică: 46°38'30" lat.; 27°4' long. d. m. din Paris. împrejurul târguşorului sunt vii şi grădini. Are 372 case, cu o populaţie de 2901 suflete; o biserică, cu hramul Sf. Nicolae; 2 scoale elementare; 486 vite mari. Staţia căii ferate Bender-Reni, la 23 verste de la Bender. La 1782, Căuşeni era un orăşel populat, în care avea reşedinţa sa Hanul ordei tătarilor din Bugeac. Aci re zida aşa-numitul Căuşan-Vodă tătăresc, care cărmuia pe toţi tătarii aşezaţi la sudul Basarabiei. Până la 1806 a existat la Căuşeni palatul acestor chani, dar în acest an a fost ars şi dărâmat. Se mai văd şi azi ruinele şi temeliile numeroaselor edificii din vechiul oraş, şi tocmai pe ruinele acestui vechi oraş se află aşezat actualul târguşor. Ruşii, după ce ocupară Basarabia, au înfiinţat aci comptuarul (contora) pentru coloniza rea Basarabiei de la S., pustiite de resbel. Această instituţiune s-a mutat apoi la Tarutino. Pe la 1827 târguşorul era locuit de 114 familii de moldoveni, o familie de mazâli, una de ruptaşi, 3 de ruşi, 57 de ruteni şi 35 de evrei. Toate aceste familii, afară de evrei, posedau pe atunci 6510 desetine pă mânt; 355 căi, 1962 vite mari şi 1990 oi. Astăzi popu laţiunea târguşorului a sărăcit şi 1/3 parte din ea se compune din evrei.
* Corect: Căuşeni.