BOLGRAD, oraş, în jud. Ismail. Poziţiunea geogra fică: 45°40' lat. de la N. şi 1°51' long. de la V. după meridianul de la Pulcov. Este aşezat lângă lacul Ial-puh, acolo unde râuleţul Ialpuh îşi revarsă apele în lac. Distanţa de la Chişinău, capitala Basarabiei, 202 verste; de la Ismail, 40 verste, şi 7 verste de la staţia căii ferate Bender-Reni, numită Valul-lui-Traian. Pe malul lacului, oraşul posedă un superb parc. Pop. oraşului, după recens. din anul 1902, este de 13.700 locuitori. Suprafaţa pământului ce aparţine oraşului este de 11.369 desetine, din cari oraşul pro priu zis 400 desetine, iar grădini şi vii 300 desetine. In aceste locuri, nu departe de actualul oraş, la începutul secol. întâi după Chr., ipoteza unor istoricieni pretinde că a existat vechea cetate dacă Tanota; tot pe aci aşează unii oraşul roman Paloda. Pe la isprăvitul domniei turcilor, pe aceste locuri a existat târguşorul Tabac*. Oraşul Bolgrad însă a fost întemeiat de abia pe la 1806-1818, de către nişte colo nişti bulgari, fugiţi din Turcia; pe la 1821 **, târguşo rul întemeiat a fost numit Bolgrad şi a devenit reşe dinţa comitetului emigranţilor bulgari, ademeniţi de Rusia de a se aşeza în aceste locuri. La 1856, Bolgradul a trecut iarăşi la România şi atunci a devenit reşedinţa de jud. Apoi de la 1878 a fost, după tratatul de la Berlin, reocupat de Rusia. Astăzi el face parte din jud. Ismail; a pierdut toate instituţiunile sale de odinioară, şi chiar liceul său bulgar, de sub domnia României, este transformat în liceu rus. Afară de această şcoală secundară, pentru rusificarea mai grabnică a bulgarilor, guvernul rus a mai înfiinţat acolo un gimnaziu de fete şi unul de băieţi. In Bolgrad mai există şi o bancă colonială, instituţiune specială a oraşului. Din edificii, oraşul posedă o minunată catedrală, zidită pe la 1833, şi două obeliscuri, înălţate de un bulgar în onoarea unui împărat al Rusiei. împrejurul oraşului sunt 285 grădini cu zarzavat şi 1.575 grădini cu pomi şi vii. Oraşul posedă 3 mori cu aburi, 2 cu cai şi 51 de vânt; două boiangerii; o cherestegie; 4 pietrarii, 4 cără midarii, 5 tăbăcării; 3 fabrici de apă gazoasă, cari toate dau un venit anual de 37.800 ruble. Comerţul posedă la Bolgrad 285 prăvălii, cu venit anual (1901) de 1.318.400 ruble.
* Localitatea Tabac/Tobac, în calitate de aşezare a băştina şilor moldoveni, a existat pe malul stâng al lalpugului, la sud de Valul lui Traian de Jos, cu mult înainte de pătrun derea turcilor in Bugeac. Numele localităţilor este menţionat în scrierile călătorului turc Evlia Celebi (1611-1684?), în Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir. După 1806-1807 aici este colonizat de ruşii ţarişti un însemnat grup de beje-nari bulgari, încât azi satul este locuit în preponderenţă de bulgari. Ar fi existat pe moşia satului în antichitate ori în Evul mediu timpuriu şi o cetate numită 1 intui.
** In perioada anilor 1806-1818 în partea de sud a moşiei fostului sat moldovenesc (azi bulgarizat) Tabac este înte meiată localitatea Bolgrad, denumită astfel oficial prin Decretul ţarului rus Alexandr I din 29 decembrie 1819.