TATAR-BUNAR*, târguşor, în jud. Acherman, cen-trul volostei, aşezat în valea râului Cunduc; partea dreaptă, la gura pîrîului Cahaci. Poziţiunea geogr.: 45°50' lat., 27°17' long. d. m. din Paris. Numele târ-guşorului se datoreşte profusiunei izvoarelor cu apă potabilă. Până pe la 1770, aici a existat un orăşel turco-tătar, şi rămăşiţele acestui orăşel s-au păstrat până la 1830. După o descripţiune anonimă lăsată în manuscris în arhiva Zemstvului din Acherman, aici au fost edificii de băi, fundamente de geamii şi case mari de zid, şi pe un deal, ce se află pe malul drept al râuleţului Cahaci, dărâmăturile unui castel cu patru turnuri, zidit cu piatră şi în lungime de peste 24 stânjeni. Pe la 1816, locuitorii târgului au dărâmat aceste ruine şi au cărat piatra pentru a-şi construi locuinţele lor. După plecarea turcilor din sudul Basarabiei, târ-guşorul s-a populat cu fugari bulgari, care apoi, pe la 1822, s-au ridicat d-aici şi au întemeiat mai multe colonii bulgare din Bugeac, iar în locul bulgarilor au venit de s-au aşezat aici 9 familii de mazili din jud. Soroca, 41 familii ţărani români, 66 familii de ruteni din Ukraina şi 7 familii de evrei din Polonia. Pe la 1827, s-a zidit biserica de piatră cu hramul Adormirei. Guvernul a lăsat în pace această popula-ţie, dând fiecărei familii (127 fam.) câte 30 des. pământ. Astăzi târguşorul are 505 case, cu o populaţie de 4395 suflete, parte români, parte ruteni. Satul se bu-cură de apă potabilă în abundenţă, carieră de piatră calcară bună. Pe râuleţul Cohaci sunt heleşteie cu peşte mărunt, iar pe malurile râului Cohâlnic stufării abundente.
*în sec. XVII, de exemplu, localitatea este cunoscută cu numele Arabat.