SOROCA

SOROCA, reşedinţajudeţului cu acelaşi nume, aşezat pe malul Nistrului. Poziţiunea geografică: 48° 36' lat., de laN. şi 2° long, de laS. după meridianul dinPulcov. Distanţa de la Chişinău, capitala actualei Basarabii, de 175 verste. Oraşul este construit pe malul abrupt al râului, care se coboară treptat spre Nistru, mai sus de oraş. Pe înălţimea malului sunt căsuţele ţăranilor români, înconjurate cu grădini fructifere şi vii. Priveliştea ora-şului este pitorească. Jos la mal sunt ruinele vechii cetăţi genoveze*, reconstruită şi întărită de Ştefan-cel-Mare. La S., pe Nistru, se află slobozia oraşului, numită Zastânca. Pământul seliştei a fost răscumpărat de stat (în întindere de 2 % mii desetine), împreună cu oraşul, de la boierul Cerchez, pe la 1847. Mai departe sunt pietrarii şi pădure. Stâncile dimprejurul oraşului în multe locuri au subterane, chilii etc. în aproprierea oraşului, pe moşia Grădiştea (ruşii pronuntă Horodiştea), sunt rămăşiţele unei arhivechi biserici creştine, săpate în piatra muntelui. Populaţiunea oraşului, după recens. din anul 1902, a fost de 27.800 locuitori, din cari 12.000 români, 8.700 evrei, restul ruteni, ruşi şi armeni. Ipoteza istorică pretinde că pe acest loc, cu câteva secole înaintea lui Christos, a fost colonia greacă Olhionia, şi tot aici au stabilit genovezii factoria lor şi au zidit cetatea**. Cu jumătate sec. înaintea lui Christos, o altă ipoteză istorică aşează aici oraşul geţilor Serghidava sau (Ser-ghus), care apoi purtase numele de Crachicava. în secolul al X-lea, aici locuiau slavii. Pe la 1475, turcii răpiră de la Ştefan cel Mare Soroca şi o distruseră. Pe harta lui Weaceslav Hrodeski, din secolul al XVI-lea, oraşul este arătat cu numele de Soroca. Puţine sunt locurile din istoria medievală a Mol-dovei unde a curs atâta sânge de român, cât a curs aici pe pământul vechiului oraş moldovenesc Soroca. Aici, lângă zidurile sale, s-au dat luptele uriaşe ale strămoşilor noştri cu polonii, turcii, tătarii şi cazacii. Următorul hrisov, care se află în mâna mazilului Ni-colae Creciu din Grădiştea, de lângă Soroca, şi pe care-1 traducem din limba slavonă, ne arată rolul mazililor pe aceste timpuri de luptă. „Cu mila Lui Dumnezeu, sună hrisovul domnesc, noi Ştefan Voevod, Hospodar ţărei Moldovei, dăm de ştire prin această carte a Domniei Mele, cui va vedea-o şi citind va auzi că am binevoit noi, cu bună voinţa noastră şi inima luminată (cvetlim)***, a dărui mazililor noştri pentru credincioasa lor slujbă, care ne-au servit drept şi credincios în contra duşmanilor ţării şi noi, văzând a lor dreaptă şi credincioasă slujbă, le-am miluit cu mila Domniei Mele şi am dat şi am întărit în pământul nostru a Moldovei un loc deşert pe râul Nistru, ca să se aşeze un sat..." Hrisovul acesta este întărit prin mărturia boierilor: Stanciu şi fiul său Mârzea, Vlan-cul**** şi fiul său Duma, starostea Hotinului, Bodi-vornicul, Sbierea, Luca, Bleca, pârcălabul Belograds-ki, Neag, Ivaşco, pârcălabul Chiliei, Arbure, pârcălabul din Neamţu, Hangura din Orhei, Iuga vistiar, Dajbog paharnic şi Tonea stolnic. Şi s-a scris la Suceava, în anul 1475, luna ianuarie 20. în prima jumătate a secolului al XVII-lea, Soroca nu o dată a fost arsă şi jefuită. Muntenii au bătut aici pe Vasile Lupu, fugărit la Cihirin către ginerele său Bogdan Hmelnitski. La 1654, cazacii cu Timoş în frunte au năvălit în Soroca şi au prădat-o. La 1692, polonii au ocupat oraşul, apărându-se în contra lui Mustafa-Paşa. La 1711, Petru-cel-Mare a întărit lagărul său aici, trecând Nistrul. La 1783, colonelul Kapnist din armata lui Lassi a ocupat Soroca şi iarăşi a ars-o şi a prădat-o. Actualul oraş e tăcut, rău pavat, fără vreo industrie sau comerţ. Populaţiunea română se ocupă cu cojo-căria. Acum câţiva ani, aici a înflorit industria tutunului. Astăzi oraşul posedă 561 prăvălii, oteluri, câr-ciume etc, cari toate împreună fac daraveri pe an pentru suma de 1.426.000 (1900) ruble, la 1901, prăvălii şi alte stabilimente comerciale au fost 349 cu daraveri pe an de 666,000 ruble.
* Pe locul şi în împrejurimile Sorocii n-au existat nicicând nici un fel de cetăţi ori localităţi genoveze. Cetatea Sorocii a fost construită din piatră pe locul altei întărituri, mai vechi, a moldovenilor.
** Informaţia ţine doar de domeniul folclorului şi etimologiilor populare.
*** Corect: svetlim;
**** Corect: \ laicul.

Alte date:

Data publicarii: 2013-02-01
Vizualizari: 3484

Forum/Comentarii:

Nu exista

Comentează:

Nume:*
Telefon:
Email:*
Web Site:
Comentariu:*
Validare:*

Note:

1. Cimpul marcat cu * este obligator.
2. Comentariul va fi publicat dupa ce va fi verificat de operator!