SACARNENI, mănăstire, în jud. Orhei, la 43 verste de oraşul Orhei şi la 85 de Chişinău. E aşezată pito-resc pe terasa unui deal. Drumul spre coborâş este pietruit. în apropiere curge Nistrul, pe malul căruia se află satul Saharna. Mănăstirea este înconjurată cu munţi, acoperiţi parte cu pădure, parte cu stânci. Printre munţi e un singur drum de intrare. Mănăstirea s-a întemeiat la 1776, de călugărul Vartolomeu Ciungu, numit de ruşi Crivorucica. Acest călugăr, cu ajutorul mai multor români, a construit o biserică şi mai multe chilii într-un loc solitar şi retras, apoi proprietarul satului Saharna, Iancu Cristoverghi, a dăruit mănăstirii 120 des. pământ. într-o văgăună vecină, spre V. de mănăstire, mai-nainte a fost un schit vechi numit Hradiştea. Aici a fost o biserică, cu hramul Buna-Vestire, şi cu mai multe chilii, săpate în stânci. Găsind aceste chilii pustii, Ciungu le-a dres, şi aici s-au adunat câţiva călugări pribegi din Moldova. Această mănăstire s-a desfiinţat în 1842. Mănăstirea posedă astăzi 420 desetine pământ. Are o populaţie de 20 călugări, toţi moldoveni. Are o bibliotecă de cărţi româneşti şi slave. Liturghia se oficiază în aceste două limbi. în biblioteca mănăstirii se află următoarele cărţi vechi rare: un Evanghelion tipărit la Lipsea, 1722; un alt exemplar din 1743; Octoich cu note: Irmolo-ghion din anul 1775; Cinul de înmormântare a preoţilor de mir, tipărită la 1650, pe timpul mitropolitului Ştefan şi lui Matei-Vodă, fără a se arăta unde s-a tipărit; învăţăturile lui Dosothei, 1628, în limba slavă; un manuscris din secolul al XXIII-lea* (1736); Iconion, tipărit la Vilna, 1618, etc.
* Corect: al XVIH-lea.