RAŞC ANCA*, ruseşte Rîşcanovca, suburbie (pred-mestie) a oraşului Chişinău, aşezată pe marginea N.-E- a Bacului. Are 173 case, cu o populaţie de 890 suflete; o biserică veche zidită pe vârful dealului. în curtea bisericii sunt mormintele familiei boiereşti, Ralli-Arbure. Despre această suburbie, Dimitrie Can-temir, în "Descrierea Moldovei", scrie cum că în zilele Măriei Sale, Raşca era un târguşor însemnat, şi aparţinea boierului moldovean Râşcanu. Mai târziu însă, adaogă Cantemir, nişte negustori armeni, care făceau comerţ cu turcii şi tătarii din Căuşeni, s-au stabilit la Raşca, care s-a transformat într-o slobozie a oraşului Chişinău. Astăzi în Râşcanca locuiesc moldoveni târ-goveţi, evrei şi ruşi.
* Corect: Râşcani, azi sector al municipiului Chişinău. Informaţia precum că Raşca în timpul vieţii lui D. Cantemir (1673-1723) ar fifost deja "un târguşor însemnat" şi o "slobozie a oraşului Chişinău" este incorectă şi coruptă şi cu regret este tirajată în mai multe lucrări. în calitate de localitate aparte aşezarea Râşcani este înregistrată documentar doar începând cu jumătatea a doua a sec. al XVIII-lea. în perimetrul localităţii Râşcani, care mai târziu devine suburbie, ulterior şi sector al Chişinăului, se găsea şi \1sterniceni, existenţi cu mult înainte ca boierii din familia Râşcanu să intre în posesia moşiei numită Râşcani.