RÂUTUL, râu, în jud. Soroca, Bălţi şi Orhei. For-mează un bazin special, care ocupă partea de mijloc a Basarabiei de la N., dând acestei părţi un caracter special. Izvoarele sale sunt în înălţimile jud. Soroca, de lângă satul Rădiul-Mare. Aici, de prin hârtoapele văii Rădiul-Mare, se adun apele acestui râu, care apoi străbat o întindere de peste 200 verste, revărsându-se în Nistru, lângă satul Ustia, în dreptul târguşorului Dubosari. Din dreapta* râul primeşte râuleţe: Cubol-ta, Căinări, Camenca, Dobruşa, Sagala, Cohâlnic şi Brizinicea; din stânga**: Copăceanca, Răuţel, Soloneţ, Ciuluc, Cula, Vatojul şi Ivancea. Afară de aceste râuleţe, tot în Răut se scurg apele pâraielor din văile ce se deschid în valea Răutului. (Vezi valea Răutului). Afluenţii din dreapta*** râului aproape curg paralel Răutului, împresuraţi în nişte văi adânci şi despărţiţi prin înălţimi. Afluenţii din stânga**** întâlnesc Răutul aproape perpendicular; văile lor sunt largi, ca şi valea Răutului, şi acoperite cu mlaştini şi bălţi. Râul Răut, în cursul său, formează multe mlaş-tini mari. Cele mai însemnate sunt: pe Cubolta de lângă satul Chetros; pe Căinări, lângă satul Frumu-şica; pe Răut, lângă satele Ţâpleşti şi Lupca; lângă Teţcani, unde e gura râuleţului Dobruşa; lângă Sără-teni, la gura Ciurucului; lângă Ciocârleni*****, între Brăviceni şi Orhei, la gurile Malovăţului şi Culei. Această din urmă mlaştină e în lungime de 10 km. şi largă de 2 km. Toate aceste mlaştini vara seacă, astfel că se pot trece cu carul, dar în anotimpul ploilor devin nepracticabile. Pe valea Răutului sunt şi multe heleşteie. Solul acestei văi posedă sedimente de sare.
* Corect: Din stânga; * * Corect: şi Drăghinici; din dreapta; *** Corect: din stânga; **** Corect: din dreapta; ***** Corect: Ciocâlteni.