PRUTUL, râu. Izvorăşte din munţii carpatini din Basarabia* şi, de la Noua-Suliţă, până aproape de Galaţi, desparte, de la 1812, România de Basarabia. Malul drept sau românesc predomină asupra celui stâng. Acest mal în general e mai înalt, mai abrupt şi se apropie mai mult de albia râului, decât cel stâng, care nu e aşa de înalt şi adesea se depărtează de albia râului. Valea Prutului pretutindeni e largă, de 2 km. şi chiar până la 6 km. De la Noua-Suliţă, pe tot cursul apelor, spre E., malul stâng e parte mlăştinos, parte acoperit cu mănoase câmpii şi fâneţe. De la târguşorul Lipcani, cu schimbarea cursului apei spre S., malul câmpos dispare şi platoul malului se apropie de albie. Astfel e aspectul până la satul Costeşti, unde stâncile se apropie de râu din ambele părţi şi trec albia de-a curmezişul. în apropiere de aceste locuri, pe malul Basarabiei, se înalţă cele o Suta-de-Movile, cari se aseamănă cu movilele din stepele guvernământului Herson. De aici, malul înalt, depărtându-se de albie, se isprăveşte prin stânci abrupte, depărtate de râu pe o întindere de 2-5 km. Valea aici e acoperită cu heleşteie mici şi mlaştini, făcute de apele râuleţelor Ţiganca şi Camen-ca, cari curg în aceste locuri paralel cu Prutul. în apropiere de Valea-Rusului, sunt dealuri, cari se apropie de albia râului. Dealurile merg de aici neîntrerupt până lângă satul Barbăeni, ţinându-se tot aproape de mal, afară de locurile de lângă Taxobenii şi Sculeni, unde încovoierile Prutului formează, pe malul Basarabiei, câmpii întinse. Valea Prutului totuşi nu devine îngustă lângă Valea-Rusului, deoarece aici, spre malul drept al râului, vine de se varsă mlăştinoasa Jijia, ce curge paralel cu Prutul, revărsându-se în acest râu în apropiere de satul Nemţeni. Malul stâng al văii are o lungime de peste 5 km.; de-a lungul lui pe-aici se văd rămăşiţele din Valul-lui-Traian. Din partea Basarabiei, în Prut, se varsă următoa-rele râuleţe şi pîraie: Rachitna, Sancouţ, Cerlina, Şer-binţa, Poţap, Zelena, Medveja, Larga, Velia, Lopati-neţ, Racovăţ, Ciuhur, Camenca, Gârlişoara; Gârla-Mare, Bladniceni, Delea, Bratuleanca, Trestin, Nâr-nova, Călmăţui, Lăpuşna, Sărata, Tigheci şi Larga. Pe malul basarabean al râului se află aşezate 77 sate şi 6 târguşoare. La Ungheni, peste Prut, este un pod al căii ferate; lângă Noua-Suliţă, un pod plutitor, şi la Sculeni, un pod plutitor. Prutul se varsă în Dunăre lângă Galaţi.
* în realitate, Prutul izvorăşte de pe versantul de nord al Munplor Cernahora (Carpaţii Păduroşi) din Ucraina, teritoriul regiunii Transcarpatice.