BENDER, judeţ. Se mărgineşte la N. cu jud. Chi-şinău; la E., cu linia Nistrului; la S., cu jud. Acher-man; la V., cu jud. Ismail. Punctul cel mai nordic cade la N/-E. de satul Dubăsarii-Vechi, de pe malul Nistrului, pe paralela de 47°10' lat., meridianul 26° 53'30" long.; cel mai răsăritean este lacul Bâtca; cel mai sudic este ţărmul drept al râului Ialpuh, de lângă fermele Balabanov*, iar punctul cel mai apusean cade la N.-E. de satul Formazachi. Suprafaţa jud. este de 4.956.76 verste pătr. sau 91.76 mile pătr. Are o populaţiune de 169.698 suflete. Densitatea populaţiunei: 34.2 pe versta pătrată. Suprafaţa pământului supus foncierei către Zemstvo este de 510.102 desetine, din cari pământul de împroprietărire al ţăranilor este de 287.826 desetine. Suprafaţa pământului cu păduri este cam de 20.657 desetine, din cari pe domeniul statului 2.981 desetine, proprietatea mănăstirilor închinate 4.411 desetine, a obştilor ţărăneşti 805 desetine, a mănăstirilor neînchinate 345 desetine, şi a pro-prietarilor particulari 11.577 desetine. Din cauza distrugerei pădurilor, judeţul Bender suferă de lipsa umidităţei aerului. Din acest jud. spre S. începe aspectul câmpiilor şi apoi a stepelor Bugeacului.Configuraţiunea solului devine tot mai plană, văile sunt largi, lipsite de apă, pâraiele puţine, râuleţele cu albiile uscate pe timpul verei.Suprafaţa semănăturilor este de 220.957 desetine, din cari ţăranii au cu semănături de secară de toamnă 11.000 desetine, cu grâu de toamnă, 29.000 desetine, cu grâu de primăvară 49.000 desetine, cu porumb 58.000 desetine, cu orz 29.000 desetine, cu ovăz nu-mai 191 desetine, din cauză că ovăzul înjud. Bender se face anevoie. Proprietarii au cu secară de toamnă 15.000 desetine, cu grâu de toamnă 25.000 desetine, cu grâu de primăvară 32.700 desetine, cu porumb 25.900 desetine, cu orz 14.693 desetine, cu ovăz 3.640 desetine, cufâneţe la 1901 au fost înjud. peste 17.351 desetine, şi s-a cules 1.768.884 puduri fân.Numărul vitelor înjud. la 1901 a fost: 42.444 cai, 77.083 vite mari; 220 măgari; 1 cămilă; 140.087 oi simple; 49.704 oi de rasă; 1.148 capre; 21.394 porci.Grădinăritul în jud. Bender nu e tocmai răspândit; totuşi în anul 1901 a fost 6.118 grădini de zarzavat pe o suprafaţă de 5.433 desetine; grădini fructifere sunt multe. Populaţiunea posedă peste 22.488 de grădini cu pomi pe o suprafaţă de 15.447 desetine, cari la 1901 au dat 5.000 pud. fructe uscate, deci recolta a fost foarte mediocră. Viile din jud. posedă peste 9.551.800 butuci viţă şi au produs la 1901 582.817 vedre vin, cu preţ de 70-50 cop. vadra. Cultura tutunului e neînsemnată. Albinăritul are înjud. 388 prisăci cu 8.675 stopuri, cari au produs la 1901 1.981 pud. miere şi 424 pud. ceară. Preţul unui pud de miere a fost de 7-4 ruble, iar a unui pud de ceară 22-15 ruble. Cu ceri-cultora se ocupă înjud. 701 gospodari, cari au 250 plantaţiuni cu duzi, cu 20.301 copaci.înjud. sunt: 14 mori de crupi, 33 de aburi, 180 cu cai şi 907 de vânt; o fabrică de bere; 2 fabrici de che-restea, cu venit anual de 185.000 ruble; 3 cărămidarii; o fabrică pentru topirea seului; 2 fabrici de săpun; 2 fabrici de apă gazoasă; 5 fabrici de caşcaval. Toate aceste fabrici şi uzine produc anal 174.000 ruble.Comerţul posedă în tot jud. peste 673 plăvălii şi stabilimente comerciale cari dau un venit anual de 353.300 ruble (1901).
_ Comerţul cu grâne se face în judeţ, şi târgurile: Cimişlia, Căuşeni, Petrouca, Manzâr şi prin satele: Comrat, Taraclia, Culm, Ciadâr-Lunga, iar din aceste localităţi se transportă spre Chişinău, Bolgrad, Chilia, în târguşorul Hânceşti şi de aci spre Odesa.Judeţul posedă două reţele de căi ferate: una din Bender spre Reni, alta din Bender spre Tiraspol-Ode-sa şi Chişinău.Negoţul cu vite şi cai se face în punctele arătate mai sus şi satele Romanouca, Hânceşti, Volontirouca şi Tarutino.Populaţiunea jud. este de 167.698 suflete de am-bele sexe, afară de Bender, care are o populaţiune de 35.400 suflete. Această populaţiune se compune din 128.800 români, 47.600 ovrei şi alte naţionalităţi.Mişcarea demografică a jud. pe anul 1901 a fost: 1497 căsătorii; născuţi copii legitimi 8.434, nelegitimi 90; morţi 4.107; creşterea vegetală pe an de 4.417 unităţi. Biserica în jud. 74, şcoli elementare biseri-ceşti 55.Jud. Bender se împarte administrativ în 11 voloste (ocoale) având 92 sate, 5 târguşoare, un oraş de reşe-dinţă, Bender, şi 57 cătune (hutoră).
* Corect: Balaban.