Filtru Judet:
Cauta in Dictionar:
ORHEIUL, oraş de reşedinţă al jud. cu acelaşi nume, aşezat pe malul stâng al râului Răut, pe şoseaua principală care străbate de-a lungul întreaga Basarabie, la 40 verste de Chişinău, capitala provinciei. Poziţiunea geografică: 47°22' lat., de laN. şi 1"29' long. de la V, după merid. din Pulcov. Dealul de la E. al oraşului are o înălţime de 57,23 stânj. de la niv. mării, iar dealul de la N. are o înălţime de 85,47 st. d. la n. m., după arătarea hărţii st. maj. rus. Populaţiunea oraşului, în anul 1902, a fost de 14.800 loc, din cari: 7.000 evrei, 2.800 ruşi, ruteni şi alţii, şi 5000 moldoveni. Suprafaţa pământului, care aparţine oraşului, este de 1.282 desetine, din cari 400 cu selişte. Pe pământul oraşului se află dealul Ivanos, din care se extrage cel mai bun var, cu care se face comerţ întins. Oraşul Orhei mai posedă fabrici mici de lumânări şi mai multe tăbăcării. Legenda istorică aşează pe locul actualului oraş vechea cetate dacă Petrodava. Astăzi, Ia Brăneşti, de lângă Orhei, se mai văd ruinele unor construcţiuni vechi, pe cari locuitorii le numesc Orheiul-Vechi. Intre stânci se văd temelii vaste, sub cari există o mulţime de subterane, cu coridoare, trecătoare etc. Toate aceste rămăşiţe sunt înconjurate cu nişte şanţuri de pământ, care nu s-au nivelat până acum. Pe aceste locuri s-au găsit multe monede antice romane, cari se află în păstrarea familiei Donici, proprietari ai moşiei. In secolul al XIH-lea şi începutul secolului al XIV-lea, Orheiul era cunoscut slavonilor sub numele de Orâga*. Se ştie că în aceste timpuri el a fost reşedinţa serdarilor. Sub Alexandru cel Bun, Orheiul a fost o pârcălabie; iar pe harta lui Grodetsky din secolul al XVI-lea este numit Orâgov; la începutul secolului trecut el a devenit un orăşel neînsemnat, înconjurat cu păduri seculare, bogat în var şi vii. împreună cu armatele ruse au năvălit aici evreii, cari s-au aşezat şi au sărăcit laborioasa populaţiune română. La 1836, guvernul rus 1-a decretat de reşedinţă a judeţului. Cu tot privilegiul căpătat, Orheiul a rămas un târguşor noroios şi insalubru. Mişcarea sa comercială şi industrială e nimicită. Ca martor al frumosului său trecut există până acum vechea biserică română a Sf. Dumitru, zidită la 1634-1654 de Vasile Lupu, Domnul Moldovei
* Numele topic Orâga este întâlnit în scrierile cu caracter descriptiv-itinerar de limba rusă veche doar începând cu secolele XV-XVIşl nu se poate de afirmat că arfifost cunoscut "slavonilor sub numele de Orâga" în secolele XIII-XIV. Orâga se referă, în secolele XV-XVI, la fostul Orhei, azi denumit Orheiul Vechi şi nu are atribuţie la Orheiul actual.
* Numele topic Orâga este întâlnit în scrierile cu caracter descriptiv-itinerar de limba rusă veche doar începând cu secolele XV-XVIşl nu se poate de afirmat că arfifost cunoscut "slavonilor sub numele de Orâga" în secolele XIII-XIV. Orâga se referă, în secolele XV-XVI, la fostul Orhei, azi denumit Orheiul Vechi şi nu are atribuţie la Orheiul actual.
Alte date:
Data publicarii: 2013-02-01
Vizualizari: 3117