ONUTUL-DE-SUS*, sat, în jud. Hotin, pe malul drept al Nistrului, la hotarele Austriei, aproape de gura râuleţului Onuta. Face parte din volostea Grozinţa. Are 78 case, cu o populaţie de 690 suflete, ţărani români şi ruteni.
* Această localitate din fostul judeţ Hotin, azi situată pe teri-toriul raionului Zastavnifa din regiunea Cernăuţi, are pentru neamul românesc o semnificaţie istorică. încă înainte de for-marea şi afirmarea statului feudal Moldova satul Onut ţinea de teritoriile istorice ale românilor, numiţi în cronicile vechi ruseşti bolohoveni. După ocuparea teritoriului dintre Prut şi Nistru de către Ru-sia ţaristă, în 1806-1812, nordul acestui spaţiu teritorial răpit este împărţit între Austria şi Rusia în aşa fel, încât partea de sus a satului Onut, numit şi Onutul de Sus revine Austriei, iar partea de jos, de sud, numită şi Onutul de Jos, revine Rusiei şi este inclusă în componenţa jud Hotin. Z. Arbore descrie în realitate Onutul de Jos, pe care îl numeşte inadecvat Onutul de Sus. Pârâul Onut este afluent pe dreapta al Nistrului