MAREA-NEAGRĂ. Udă partea S.-E. a Basarabiei pe o întindere de 20 verste, de la Limanul Nistrului până la pârâul Bălăbănea. Malul Mării-Negre dinspre Basarabia e aplecat şi format din bănci de nisip; şi pentru că pe Marea-Neagră nu există fluxuri şi re-fluxuri, nisipurile de pe mal rămân în aceeaşi stare, neinfluenţate de valurile apei. Dintre râuleţe aci, sin-gură Bălăbănea, care curge lângă Acherman, ajunge până la Mare, între Limanul Chimbet şi lacul Burnoe. Toate celelalte râuri din S. Basarabiei se revarsă în lacurile sărate. Pe malul Mării Negre din Basarabia nu există nici un port; fundul Mării fiind foarte aproape de suprafaţa apelor, astfel că pe hărţile geografice acest fund este arătat drept bănci de nisip. Marea-Neagră, fiind foarte impetuoasă toamna şi primăvara, în antichitate a fost obiectul unor legende ale tuturor popoarelor. Grecii credeau cum că ţările cari se află pe malul acestei Mări spre N. sunt cufun-date în vecinicul întuneric. Din cauza acestor legende, poartă numele de "axenos", care mai târziu, după ce grecii au făcut cunoştinţă cu ţărmurile dinspre N. ale mării, s-a numit "euxenos". După legende antice, cel dintâi care a cutezat să străbată aceste lacuri a fost îndrăzneţul Iason; iar după Argonauţi mulţi alţii au urmat noua cale, deschisă pentru negoţ. Una din cele dintâi achiziţiuni ale grecilor în aceste vremuri a fost şi descoperirea gurilor Nistrului, unde ei au şi întemeiat primele lor factorii, ca Tiras. în ceea ce priveşte propriu zis malurile Mării nu găsim în istorie nici un fapt, nici o legendă chiar, cari să ne permită a presupune c-au fost cândva aceste ţărmuri practicabile pentru navigaţiune. Valul-lui-Traian-de-jos, de altfel, demonstrează cum că poporul antic care 1-a construit nu se temea nicidecum de năvălirea inamicului dinspre Mare şi chiar luntrile uşoare ale sălbaticilor cazaci nu apăreau pe aci pentru a prăda şi jefui.