HOTIN,_/'u«fe/, aşezat laN. Basarabiei. Se mărgineşte la V. cu Bucovina; la N., cu Austria şi guvernământul Podolia; la E., cu jud. Soroca; la S.-E., cu jud. Bălţi; iar la S.-V., cu România. Graniţa cu imperiul austriac o formează pîrîul Rachitna, de la izvoarele sale de lângă satul Colincăuţi şi până la gura sa de lângă târguşorul Noua-Suliţă. De la satul Colincăuţi graniţa merge prin pădure spre N., spre izvoarele pârăului Ramenţî, apoi urmează cursul apelor pârăului până la satul Balamutouca, de aci tot spre N, de-a lungul pîrîului Onut, până unde acest pârâu se varsă în Nistru, de lângă satul Onut-de-sus. De aci încolo râul Nistru formează hotarul judeţului, dinspre Podolia. Graniţa spre România se întinde de la gura Raco-văţului şi până la târguşorul Noua-Suliţă, ocupată prin linia Prutului. Judeţul Hotin ocupă o parte însemnată din două bazinuri: ale Nistrului şi ale Prutului. Cel dintâi e mic; cel din urmă e mare şi cuprinde 'A din suprafaţa judeţului. Ambele bazine sunt despărţite prin veriga înălţimilor, cari în general se înghesuiesc aproape de Nistru, formând o creastă paralelă cursului apelor marelui râu. Veriga înălţimilor, ce se coboară din Bu-covina, este acoperită cu păduri, cari se succed, neîn-trerupt, de la fruntarie şi până la satul Nedibăuţi; de aci şi până la satul Şerbiceni coastele sunt despărţite, afară de un petec de lângă satul Grubna. De la Şer-biceni şi până la satul Ocniţa coastele iarăşi sunt aco-perite cu păduri. Din ambele părţi ale verigei înălţi-milor curg pâraie: spre N., revărsându-se în Nistru; spre S., revărsându-se în Prut. în Nistru se varsă: Onutul, Beresta, Şostul cu Sura-Lungă, Bazinca, Cobâlceanu şi Secureni; în Prut se varsă: Rachitna, Săncăuţul, Cosiţa, Cerlina, Şerbinţa, Paţapul (cele patru din urmă formează apoi Glodosul), Zelena, Medvedea, Larga, Ghela cu afluenţii, Lopatineţul şi Racovăţul cu afluenţii, Draghiştea şi Racovăţul-sec, Suprafaţa judeţului Hotin este de 3.572,7 desetine patr. sau 73,84 mile patr., şi se află între 48°38' lat. şi 23°41' long. d. m. d. Paris. Cu păduri în judeţ se află 44.403 desetine, din cari; ale statului abia 1800 des.; ale mănăstirilor închinare 4317 des.; ale răzeşilor 43 des.; ale mănăstirilor neînchinate 1.194 des.; ale ţăranilor 118 des. şi ale proprietarilor particulari peste 36.931 desetine. Judeţul este despărţit administrativ în 12 volostea, cari se compun din 173 sate, 4 târguri şi un oraş de reşedinţă. Linia căii ferate străbate judeţul de la Ocniţa la Noua-Suliţă. Judeţul Hotin este cel mai populat din toate judeţele Basarabiei, având o popu-laţie de 303.300 suflete de ambele sexe, afară de oraşul Hotin care posedă o populaţie de 31.800 suf-lete. Din această populaţie, 80% sunt români, 16,5% slavi, atât ruşi cât şi mai cu seamă ruteni şi 13,5% evrei. în anul 1901 s-au celebrat în tot jud. 2578 căsătorii; s-au născut copii legitimi 11.893, iar ne-legitimi 183; au murit 5.475; creşterea vegetală anuală este de 6.601 unităţi. Cu semănături înjud. Hotin la 1901 a fost o supra-faţă de 208.365 desetine, din totalul de 334.783 desetine supuse funcierei de către zemstvo; şi din această sumă, 160.571 desetine aparţin ţăranilor împroprietăriţi. S-au semănat în anul 1901 de ţărani cu secară de toamnă 18.919 des., cu grâu de toamnă 15.907 des., cu grâu de primăvară 1.201 des., cu porumb 54.724 des., cu orz 26.721 des., cu ovăz 7.120 des., iar la proprietari a fost: cu secară de toamnă 6.096 des., cu grâu de toamnă 15.907 des., cu grâu de primăvară 3.792 des., cu porumb 25.297 des., cu orz 8.966 des., cu ovăz 7.975 des. şi cu cartofi la ţărani 2.655 des. şi la proprietari 822 des. Cu fâneţe în tot judeţul a fost la 1901 peste 14.087 desetine suprafaţă. Preţul de arendă a unei deseatine înjud. este de 13-18 ruble pe an. Comerţul cu grâne se face la Hotin şi prin târgu-şoarele Lipcani, Edineţ, Briceni, Secureni şi satele Lencăuţi şi Ienăuţi; exportul se face spre guvernă-mântul Podolia şi în Austria. Avuţia judeţului în vite este: cai, 62.775; vite mari, 63.414; bivoli, 16; catâri, 11; măgari, 37; oi simple, 101.511; capre, 674; porci, 46.828. Negoţul cu vite şi cai se face în aceleaşi localităţi, unde se face co-merţul cu grâne. Exportul se face spre Cameneţ-Po-dolsc şi Varşovia. Pentru comerţul extern judeţul posedă trei puncte de vamă: la Perebiica, Noua-Suliţă şi Lipcani Prin vama de la Perebiica, la 1901, s-a exportat pentru suma de 23.129 ruble; prin vama Noua-Suliţă, pentru suma de 4 milioane ruble. în export au figurat, la 1901: 99 milioane ouă, 138.000 păsări domestice şi 402 cai. Prin vama Lipcani s-a exportat, în acelaşi an, marfă pentru suma de 29.586 ruble. în exportul prin Lipcani au figurat 1.068 animale domestice. Judeţul Hotin posedă 24.225 grădini cu zarzavat, cari ocupă o suprafaţă de peste 9.495 desetine; cu această îndeletnicire se ocupă în special populaţiunea ruteană şi rusă a judeţului. Grădini fructifere sunt 15.098 ocupând o suprafaţă de 6.300 desetine cu 22.900.000 arbori. Ocupaţia cu fructe uscate în judeţ a luat mare avânt, în anul 1901 s-au cules şi uscat peste 500 mii pud. fructe. Viile au de abia 142.800 butuci de viţă şi produc în tot judeţul circa 20.000 vedre vin. Vadra se vinde cu preţ de 1 rublă, 60 cop. cal. super. şi 60-80 călit, inferioară. Cultura tutunului posedă în judeţ 259 plantaţiuni, pe o suprafaţă de 317 desetine, dând pe an o recoltă de 12 mii puduri. Un pud de tutun se vinde pe loc cu 90 copeici până la 15 ruble, după calitate. în depozitul fabricii de tutun din Hotin s-a fabricat în anul 1901 tutun de cal. întâi 347 pud., a doua 376 pud., a treia 696 pud. şi peste un milion de ţigarete. Albinăritul are (1901) 1.076 prisăci cu 13.998 stupi, cari produc pe an 1.532 Vz pud. miere şi 434 pud. ceară. în tot judeţul există astăzi 605 mori de apă, 43 cu cai şi 1146 de vânt. în Hotin se află o fabrică de spirt şi trei fabrici de bere, iar în judeţ 8 fabrici de spirt, cari împreună produc 12.566.401,5 grade spirt, iar berăriile din Hotin fabrică anual 143 mii vedre bere. în judeţ există unica fabrică de zahăr din Basarabia, numită a lui Zorojan, care consumă sfeclă de pe plantaţiuni de 1.150 des., năsip de zahăr şi 34.111 patoca de zahăr, dar nu fabrică zahăr rafinat. Această fabrică plăteşte accize statului pe an 143.137 ruble. în judeţ mai sunt următoarele stabilimente indus-triale: 3 fabrici mici de postăvărie; o fabrică de che-restea; una de mobilă; 8 pietrarii; 3 uzine de var; 3 cărămidarii; 8 olarii; o fabrică pentru topirea seului; 3 de lumânări de seu; 2 de săpun; 3 tăbăcării; 79 de unt; 2 de apă gazoasă. Comerţul din altă parte are în judeţ 914 prăvălii şi stabilimente comerciale, care toate împreună fac daraveri pe an (1901) pentru suma de 995.800 ruble. înjud. sunt 140 biserici ortodoxe; 4 temple izraelite şi 64 scoale elementare bisericeşti.