HÂRJAUCĂ, mănăstire, înjud. Orhei, la 50 verste de oraşul Orhei şi la 60 de Chişinău, capitala guvernământului. E aşezată la poalele unui deal. împrejur sunt munţi şi păduri. Dealul, la poalele căruia se află mănăstirea, e acoperit cu grădini fructifere şi vii. în grădină sunt cascade artificiale, chioşcuri, pavilioane şi nişte iazuri. Mănăstirea şi-a luat numele de la pîrîul Hârjauca, care curge în apropiere. S-a întemeiat pe la 1749, de către stareţul Theodosiu, ieromonahul Ver-sonofie, din mănăstirea Neamţului şi boierul Nicu-liţă, care a construit chiliile. După alţii, mănăstirea s-a întemeiat pe la 1750, de către Inocenţiu Seva, locuitor din satul Călăraşi din Basarabia, care a dăruit mănăstirii pământul de lângă satul Sipoteni. Călugării din mănăstire sunt în majoritate moldoveni. Serviciul divin se oficiază în limba rusă şi română. Biblioteca mănăstirii posedă multe cărţi vechi, ca: Anthologhion de la 1726, tipărit la Iaşi; Biblia, 1795 (Blaj); Ceaslov, 1777 (Bucureşti); Apostol, 1793 (Crit); Triod, 1747 (Iaşi) etc.