ORHEIUL, judet, aşezat între jud. Soroca la N.; la E., linia Nistrului; la N.-V, jud. Soroca; la V, jud. Soroca şi jud. Bălţi; la S., jud. Chişinău. Punctul cel mai nordic este la satul Poiana; punctul cel mai E. este târguşorul Criuleni: punctul cel mai V. cade pe anticlinalul dintre Cula şi Ciuluc. Judeţul Orhei are următoarele râuri: Răutul, cu afluenţii săi: Dobruşa, Sagalul, Ciulucul, Cohâlnicul (Cunduc)*, Drizinicea, Cula, Vatoj, Ivancea, Ichel, Samaşcani, Ciorna şi marele Nistru. Suprafaţa întreagă a jud. este de 3.549,9 verste pătrate sau 73,37 mile pătr. Suprafaţa acoperită cu păduri în jud. este astăzi de 50.667 desetine, din cari: mănăstirile închinate posedă 5.287 desetine răzeşi români posedă 9196 desetine; ţăranii, 142 desetine; mănăstirile neînchinate, 2882 desetine; proprietarii mari, 33.159 desetine. Astfel că jud. Orhei în ceea ce priveşte pădurile stă în al doilea rând după jud. Chişinău, ca cel mai bogat astăzi cu păduri. Toate aceste păduri formează în jud. Orhei 252 corpuri, numite ruseşte „daci". Exploatarea lor e în mare parte nesistematică, deşi există legi şi regulamente în această privinţă. Pământul de împroprietărire al ţăranilor din jud. Orhei este de 75.474 desetine, iar restul, ce aparţine altor proprietari între cari sunt socotiţi şi răzeşii, este de 274.381 desetine. Din această suprafaţă, cu gospodăria agricolă în jud. se află (1901) 161.216 desetine, din cari: la ţărani, cu semănături de secară de toamnă, 4.715 des.; cu grâu de toamnă, 14.236 des.; cu secară de primăvară, 140 des.; cu grâu de primăvară 3.5000 des.; cu porumb, 22.768 des.; cu orz, 5.699; cu ovăz, 1.318 des.; cu cartofi, 869 des. La proprietari, cu secară, 12.448; cu grâu de toamnă, 24.679 des.; cu secară de primăvară 140 des.; cu grâu de primăvară, 10.604 des.; cu porumb, 31.777 des.; cu orz, 6.817 des.; cu ovăz, 4.543 des.; cu cartofi, 498 des. Cu fâneţe în anul 1901 au fost în tot judeţul 7.281 desetine, cari au dat 1.866.818 pud. (16 km. = pud.) fân, ceea ce arată cum că acest jud. e sărac în fâneţe, deşi alte judeţe sunt şi mai sărace, afară de jud. Bălţi, Chişinău şi Ismail. Numărul vitelor şi animalelor domestice în jud. Orhei, după statistica oficială a Zemstvo, pe anul 1901, a fost: 34.054 cai; 53.984 vite mari cornute; 17 catâri; 38 măgari; 85.126 oi; 1.084 capre şi 32.565 porci. Comerţul cu bucate se face în judeţ la orăşelul Orhei, în târgurile: Tuzora, Teleneşti, Rezina, Criuleni şi Cinişeuţi. Bucatele din judeţ se transportă la Chişinău şi Odesa prin căile ferate, Via Călăraşi, prin Râbniţa şi porturile de pe Nistru şi Malovata şi Lalova. Negoţul cu vite se face la Orhei şi târguşoarele Tuzora, Rezina, Criuleni, precum şi la satele: Bravicea, Ciocâlteni şi Cinişeuţi, iar d-aici spre Chişinău şi Odesa. Grădinăritul în judeţ e slab; oraşul Orhei posedă 5 grădini de zarzavat, iar în judeţ sunt peste 2.599 grădini, pe o suprafaţă de peste 1.155 desetine. Grădini fructifere din contra sunt numeroase şi cu ele se ocupă mult