MIRENI*, ruşii îi zic Merenî, sat mare, în jud. Chi-şinău, aşezat în valea Mereni. Prin sat trece şoseaua de la Chişinău la Bender. înălţimea locului de pe dealul de la S., 65 stânj. d. n. m., iar în fundul văii, 14,6 stânj. d. n. m. Poziţiunea geografică: 46°58' lat, 26°43' long. d. m. din Paris. Este centrul administrativ al volostei cu acelaşi nume. Are 528 case, cu o populaţie de 3177 suflete de răzeşi, cari posedă 1800 desetine. Familiile răzeşilor Speianu, Mălai, posedă o moşie de 156 desetine; familia Bughi, 17 desetine; moşia numită Niculeşti aparţine familiilor răzeşti Haţapuha şi Nicula, în întindere de 43 desetine; familia Sălcuţa şi Sprinceni au 66 desetine; moşia Grosul aparţine răzeşilor Bunu, Siroteanu, Ştirbu, Nuţu şi Dimuru, în întindere de 66 desetine; moşia Decusară aparţine familiilor Vlacow, Ermusachi, Begliţa şi alţii, în întindere de 264 desetine; moşia numită Hlobu, aparţine familiilor Lungu şi Vasiliţa, în întindere de 369 desetine; moşia numită Mare-Grădina şi Grosu, în întindere de 30 desetine, aparţine răzeşilor din neamul Ciorchină; moşia Mare-Grădina şi Nuţescu, aparţine familiei răzeşilor Istrati; moşia Pârlog, de 30 % des., aparţine răzeşilor din neamul Plămădeală. Afară de aceste familii vechi răzeşeşti, la Mereni mai au proprietăţile lor moştenitorii lui Donico-Ior-dăchescu, în întindere de 384 desetine, moştenitorii lui Gurschi, 15 V* desetine, ţi nobilul Arcadie Tver-dohlebov 364 Vi desetine. Satul are două scoale, una cu o clasă, a ministe-rului de instrucţie, într-un local propriu şi alta epar-hială elementară; în ambele scoale se învaţă ruseşte; o biserică, cu hramul Sf. Mihail. Mai multe familii de răzeşi păstrează hrisoave vechi domneşti, între cari hrisovul din anul 1778 al lui Con. Moruzi, ai lui Constantin Voevod, din anul 1690 (7198); al lui Grigorie Ghica, de la 1739, şi de la 1741; cartea de blăstem a mitropolitului Nichifor, de la 1741; hrisovul lui Constantin-Nicolai-Vodă de la 1748, şi altele.
* Azi ortografiat Mereni..